miercuri, 17 iunie 2009

CASTRON APARTINAND CULTURII VADASTRA DESCOPERIT IN STATIUNEA ARHEOLOGICA SLATINA ,,CRISAN II,, 1971













Cultura Vădastra între pionierat şi cercetări sistematice.

Mădălin Chiţonu

În cercetarea epocii neo-eneolitice de pe teritoriul Olteniei, un rol important îl joacă şi manifestările culturale aparţinând culturii Vădastra. Pentru ceretările arheologice din zona Olteniei secolul XX este o perioadă foarte fastă.

Descoperirile aparţinând culturii Vădastra datează din a doua jumătate a secolului XIX , odată cu începuturile arheologiei româneşti. Astfel primele descoperiri ce privesc direct cultura Vădastra – au fost realizate în aşezarea eponimă a culturii în punctul „ Măgura Cetate ”- în anul 1871. Acestea sunt efectuate de către Cezar Bolliac în timpul celebrelor sale „excursiuni arheologice”. Aceste cercetări deşi destul de primitive - nu au stratigrafie sau măsurători privind adâncimea de descoperire a obiectelor[1] asemeni cercetărilor actuale. Cu toate acestea au permis autorului lor unele consideraţii privind cultura Vădastra. Deşi nu acordă importanţă datelor de descoperire ale artefactelor - pe el interesândul mai mult artefactele în sine. Bolliac era un fervent colecţionar, având în colecţia personală toate artefactele, pe care le descoperea în timpul celebrelor „excursiuni arheologice” sau cumpărate în timpul acestora. Aceste artefacte pe care deobicei le păstra, cu excepţia perioadelor când era strâmtorat financiar şi astfel silit să le înstrăineze. Bolliac este cel ce foloseşte totuşi unele noţiuni ce privesc contextul de descoperire şi apar acum şi primele noţiuni de stratigrafie[2]. Ulterior acestora le sunt aduse unele completări [3]. În anul 1869 sunt descoperite mai multe obiecte în această aşezare[4]. În cercetările realizate în acelaşi punct în anul următor sunt descoperite: „multă ceramică, silexuri, un topor de granit, o daltă din aramă nativă, câteva vetre şi o lulea ”. Această din urmă descoperire[5] este în urma publicării alături de alte câteva descoperiri asemănătoare cea care dă naştere la un conflict cu Alexandru Odobescu. Următoarea campanie de cercetări la Vădastra este cea din 1873. Cu această ocazie este îmbogăţită colecţia personală a lui Bolliac cu „ sute de silexuri, râşniţe, gresii, trei omuleţi foarte diformi, 70 piese de os, 300 vase de pământ, din care 35 scoase întregi[6]”. Cezar Bolliac este entuziasmat de descoperirea unei dălţi de aramă în această aşezara de la Vădastra punctul „Măgura Cetate”. Motivat de această descoperire este convins că „în Dacia a existat epoca aramei înaintea epocii bronzului”[7] – fapt demonstrat ulterior de arheologi. Interesată este şi afirmaţia sa despre această epocă a aramei: În această epocă dacică foarte mare, anteromană, s-a întins p-aici, ceea ce n-ar putea zice altă naţiune – o epocă de aramă roşie nativă[8] dar în acelaşi timp afirmă: „ pentru o epocă distinsă de bronz în Dacia m-aş îndoi[9]. De altfel el introduce între tremeni de specialitate termenul de „periodul dacic”în care introduce : „periodul dacic cuprinde şi epoca de piatră brută, şi cea de piatră şlefuită, şi epoca de bronz şi epoca de fier[10]. Acesta este numit astfel: „ numim acest period dacic pentru că nu ştim cum să-l numim altfel ”.[11] Ulterior el v-a considera că sub acest titlu generic de „ period dacic anterior conchistei Daciei” – lucru la care contribuie şi sporirea numărului descoperirilor – este divizat astfel : „ Trei epoce distinse anteromane au existat pe teritoriul Daciei : cea mai primitivă ( Vodastra ) , cea medie ( Calomfireşti , Zidina Dachilor , Cetatea Latinilor ) şi cea mai dezvoltată ( Zimnicea , Crăsani )[12]. Tot acum este introdus şi un sistem primitiv de cronologie relativă în care susţine: „ Zimnicea este ceva mai înaintată decât Crăsani, iar Vodastra mai primitivă decât Calomfireşti [13]. Este astfel introdus în 1876 un sistem de catalogare a descoperirilor arheologice astfel : „preistorice : Vodastra şi Calomfireşti precum şi cele dace: Zimnicea şi Piscu Crăsani[14]. Bolliac considera că ceramică este tot ceea ce este realizat din lut afirmând: ceramica cuprinde tot ce se face din pământ şi lut frământat, copt sau necopt : cu mâna, cu roata, cu tiparul, etc [15]. Ceramica preistorică este descoperită în aşezările de la Calomfireşti, Hunia, Maglavit, Vădastra punctul „Măgura Cetate”.Despre ea Bolliac afirmă: „S-ar asemăna cu stilul ceramicii orientale, mai cu seamă indo-persan[16] iar punctul cel mai primitiv al ceramicii în Dacia, este reprezentat de descoperirile Vădastra[17].

Rezultatele săpăturilor arheologice întreprinse de Cezar Bolliac în aşezarea de la Vădastra, vor fi folosite de către Alexandru Odobescu. Informaţiile din aşezarea de la Vădastra punctul „ Măgura Cetate ” le va folosi Odobescu într-un articol. Acesta intitulat: ”Arme şi unelte de pétră şi de ossu din epocele preistorice aflate în România”, este publicat în Revista Sciintifică, Diaru pentru vulgarisarea sciintelor naturale şi fisice, anul III, din 1872, numărul 10, pagina 149. Acesta era de fapt instigatorul şi cel care îl îndemnase pe Cezar Bolliac, să înceapă săpăturile şi la Vădastra. Obobescu i-a solicitat lui Bolliac să nu mai ignore alte antichităţi cu cu excepţia celor romane şi astfel să dea atenţie şi antichităţilor preistorice, sau din alte perioade care erau considerate barbare, şi astfel bune de aruncat, tocmai pentru că nu erau romane. El l-a îndemnat să dea atenţie şi acestor antichităţi barbare, îndreptându-şi atenţia şi spre "monumente de alt gen" precum : valuri, tumuli şi cetăţui de pământ, grădişti, horodişti, semnalate de­a lungul apelor. Aceleaşi materiale provenite din săpăturile lui Cezar Bolliac vor fi utilizate de Alexandru Odobescu împreună cu o parte din răspunsurile învăţătorilor în lucrarea : "Anticuităţile Judeţiului Romanaţi". Tot aceste săpături realizate de Cezar Bolliac între anii 1871-1874 în situl de la Vădastra- „ Măgura Cetate ”sunt folosite şi de Grigore Tocilescu în lucrarea sa numită Dacia înainte de Romani. Rezultatele cercetărilor de la Vădastra –Măgura Fetelor vor fi folosite şi de către Grigore C. Buţureanu într-o încercare de sinteză privind preistoria României ce avea titlul: ”Vremile preistorice în România“ şi care a rămas, din păcate, în manuscris, nefiind publicată până astăzi, deşi a fost scrisă la începutul secolului XX [18].

După moartea lui Cezar Bolliac săpăturile vor înceta în aşezarea de la Vădastra punctul „Măgura Cetate”. Ca urmare a unei periegheze întreprinse în anul 1924 împreună cu Ilie Constantinescu – profesor-colecţionar[19] de antichităţi din zonă - şi studentul C. S. Nicolăescu-Plopşor în judeţul Romanaţi, Ioan Andrieşescu sesizează importanţa aşezărilor de la Vădastra. El va înscrie pentru săpături arheologice Vădastra cu două puncte pentru a fi cercetate: Măgura Cetate şi Măgura Fetelor. Aceste cercetări urmau să se desfăşoare în cadrul unui mare plan de săpături ce se preconizau a fi realizate în România. Planul a fost gândit de directorul Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti din aceea perioadă, arheologul Vasile Pârvan pentru elucidarea problemelor preistoriei, protoistoriei şi istoriei României prin prelucrarea informaţiilor oferite de arheologie şi îmbinarea lor acolo unde era cazul cu ştirile scrise. Punctele ce urmau a fi cercetate au fost trecute în acest plan, în urma perieghezelor efectuate pentru descoperirea punctelor arheologice interesante. Astfel graţie lui Ioan Andrieşescu Vădastra, după o <<>> de o jumătate de secol, va ajunge din nou în atenţia cercetătorilor şi arheologilor români.

În urma activităţii întreprinse de Ioan Andrieşescu, mai exact introducerea celor două puncte arheologice de la Vădastra în planul naţional de săpături, acestea vor fi desemnate pentru săpături de către Vasile Pârvan. Astfel în anul 1926 se reiau săpăturile –întrerupte mai bine de jumătate de secol- în aşezările de la Vădastra. Conducerea cercetărilor a fost încredinţată tânărului arheolog Vasile Christescu[20]. Acesta va publica rezultatele cercetărilor realizate în anul 1926 într-o publicaţie de specialitate nou apărută în aceea vreme la noi în ţară şi anume Dacia Recherches et découvertes archaéologiques en Roumanie, numărul 3-4 din anii 1927-1932. El a neglijat însemnarea şi corelările de ordin stratigrafic în cercetarea aşezărilor de aici. De altfel el scria : Din cauza pământului care se mişcă ( sfărâmă ), probabil pe măsură ce ereau depuse alte vase, nu am putut recunoaşte precis o succesiune de straturi ceramice. În general, am remarcat că, până la 2 m. în adâncime, pământul, foarte mişcător ( sfărâmicios ) nu închide din nou fragmente ceramice din categoriile următoare: din pastă bine frământată, uneori bine arsă, patinată, şi cu decor spiralo- meandric incizat sau excizat, umplut cu substanţă ( materie ) albă . Foarte rare sunt ceşti fără patină şi cu decor în relief .Totodată rare sunt şi fragmentele de vase mici, având pasta bine patinată şi de culoare brună: câteva din aceste vase au dungi subţiri pe umăr[21]. Absenţa stratigrafiei şi a măsurătorilor adâncimi de descoperire a artefactelor este cea ce va conduce la o limitare a informaţiilor şi la imposibilitatea precizării contextului arheologic al descoperirilor. De altfel, deşi ceramica descoperită de el era excepţională, cu motive decorative formate din caneluri, sau incizie, excizie şi încrustare cu substanţă albă, nu a considerat-o importantă pentru că o considera provenită dintr-o necropolă de incineraţie[22]. El considera în schimb Măgura Cetate ca o aşezare de tip tell asemeni celei de la Gumelniţa [23]. În timpul săpăturilor, în aşezările de la „Măgura Fetelor” şi „Măgura Cetate” au fost descoperite mai multe obiecte neolitice din cupru[24]. Astfel obiectele descoperite în prima aşezare sunt două ace, unul în stare fragmentară, iar celălalt lung de 9 cm, foarte ascuţit[25] şi două mici bucăţi de cupru[26]toate descoperite la o adâncime de 3 m[27]. În situl „Măgura Cetate” s-au descoperit, de-a semeni, obiecte de metal, printre acestea numărându-se şi două ace. Unul îndoit „probabil din cauza presiunii pământului[28] după cum afirmă Vasile Christescu şi o verigă confecţionată dintr-un fir subţire de cupru, cu extremităţile prelungi şi suprapuse, indicând un început de spirală[29]. Deşi efectuate cu mai multă atenţie decât cercetările precedente, nu au rezolvat problema utilizării metalului în cadrul acestei culturi. Tratarea globală a obiectelor descoperite, fără o diferenţiere stratigrafică clară ridică unele semne de întrebare în legătură cu atribuirea acestor obiecte de metal culturii Vădastra. Valoarea acestor campanii de săpături arheologice, în cele două puncte, rămâne astfel una de ordin pur informativ fără a lămuri probleme precum stratigrafia siturilor, periodizarea internă sau datarea acestora.

Următoarele cercetări arheologice efectuate în aşezările de la Vădastra - mai exact în punctul Măgura Fetelor - vor fi cele realizate de Alexandru Meunier la începutul anilor ’30 ai secolului trecut. Aceste lucrări erau ilegale, neautorizate şi fără a fi cuprinse în planul de săpături realizat de Vasile Pârvan. Ele aveau scopul de a îmbogăţi colecţia doctorului Grigore Severeanu. Din analiza materialelor obţinute cu acest prilej Ion Nestor şi Dinu V. Rosetti au concluzionat existenţa unui strat mai vechi cu ceramică plisată[30]. De altfel Ion Nestor este cel ce a introds în literatura de specialitate termenul de cultura Vădastra[31] A făcut aceasta pe baza analizei ceramicii de la Vădastra, obţinută din cercetările lui Alexandru Meunier şi aflată în colecţia doctorului Grigore Severeanu.

Cu toate aceste noi săpături problemele legate de stratigrafia aşezărilor de la Vădastra nu sunt rezolvate. Dumitru Berciu în anul 1934 va efectua unele mici sondaje arheologice la Vădastra, atât pe Măgura Cetate cât şi pe Măgura Fetelor. El va aborda pentru prima dată, problema stratigrafiei celor două aşezări. Sondajele îi vor permite să precizeze, în linii generale, situaţia stratigrafică existentă în cele două aşezări. Pentru denumirea primelor două straturi de cultură, Dumitru Berciu va utiliza termenul de cultura Vădastra[32]. Berciu afirma :"Până în prezent civilizaţia Vădastra I n’a mai fost descoperită în altă staţiune din Oltenia în afară de Măgura Fetelor." El v-a pune totuşi această lipsă pe seama: "Săpături de lungă durată lipsesc încă în Sud-Estul Olteniei …"[33]. Despre stratigrafia aşezărilor culturii Vădastra, în special cele în care se efectuaseră săpături arheologice Măgura Cetate şi Măgura Fetelor, afirmă: " De şi aplatisată din causa deselor săpături, ea îşi păstrează totuşi caracterul ei vechiu de aşezare preistorică, în felul tell-urilor din Bulgaria şi câmpia Dunării."[34]. Dumitru Berciu v-a fi cel ce infirmă ipoteza susţinută de Vasile Christescu care considera staţiunea de pe Măgura Fetelor o necropolă de incineraţie prin afirmaţia: "Departe de a fi necropolă , cum ni-o înfăţişează d. V. Christescu, Măgura Fetelor este chiar una dintre numeroasele staţiuni tipice de la noi din ţară ."[35]. Despre stratigrafie afirmă : "Din pricina răvăşirii straturilor de civilisatiei , a fost nevoie de mai multe puncte de cercetare. În urma observaţiilor culese, am determinat aici stratigrafia staţiuni: la suprafaţă un strat de humus, gros de ca. 1,80-2 m., conţinând foarte puţine urme arheologice; un strat de 2m. cu bogate mărturii ale vieţii materiale a oamenilor din vremea respectivă; la 4-4,30 m. se opreşte stratul de cultură şi începe loessul."[36]. Despre periodizarea culturii afirmă : "Fapt cert pentru preistoria părţilor de Sud-Est ale Olteniei este determinarea unei grupe ceramice, pe care o numim Vădastra I , grupă care, stratografic,-şi deci şi cronologic,- aparţine unor vremuri şi stadii evolutive anterioare civilisaţiei cu ceramică excisată : Vădastra II aşa de bogat reprezentată la Măgura Fetelor."[37]

Dumitru Berciu păstrează în Arheologia preistorică a Olteniei, împărţirea culturii Vădastra în două faze evolutive:"... după stratul I care corespunde, după cum am afirmat mai sus, Civilizaţiei Vădastra I, urmează al doilea strat de cultură, cu un inventar bogat şi variat ..... civilizaţia Vădastra II este deci anterioară tipului Sălcuţa şi urmează imediat după Vădastra I, care poate fi chiar faza sa iniţială ."[38]. Cu această ocazie este stabilită şi o cronologie relativă ce are în vedere stabilirea anteriorităţii culturii Vădastra făţă de cultura Sălcuţa. În aceeaşi lucrare -Arheologia preistorică a Olteniei- este propusă şi o arie de răspândire a acestei culturi.Sunt atestate opt aşezări în judeţele din sudul Olteniei Romanaţi şi Dolj[39] în interfluviul Jiu – Olt. Limita nordică a acestui areal de răspândire a culturii Vădastra, se afla în preajma oraşului Caracal. Aceeasta este de altfel prima propunere a unei arii de răspândire a culturii Vădastra.

După cel de-al doilea război mondial, săpăturile – întrerupte din nou după sondajul efectuat de Dumitru Berciu în 1934 – sunt reluate în aşezările de la Vădastra. Au fost efectuate cercetări în punctele Măgura Cetate şi Măgura Fetelor în anii 1946 şi 1948. Aceste săpături sunt efectuate de arheologul Corneliu N. Mateescu . V-a avea loc o întrerupere a cercetărilor în perioada cuprinsă între anii 1948 – 1956. Ulterior acestei întreruperi cercetările arheologice realizate de cercetătorul mai sus menţionat vor continua în aşezările de la Vădastra Măgura Cetate şi Măgura Fetelor. Ulterior v-a fii adăugat şi cel de-al treilea sit descoperit în această localitate - Movila Drăgan[40] în perioada 1956-1975[41].

Corneliu N. Mateescu v-a fi arheologul ce v-a iniţia colaborarea arheologilor cu specialişti din alte domenii pentru identificarea diverselor oase de animale[42]. Rezultatele acestor săpături vor contribui, şi la realizarea unor determinări de ordin climatic şi faunistic[43]. În timpul săpăturilor efectuate de Corneliu N. Mateescu este determinată prin săpăturile din 1946, 1948 şi cele din 1956 stratigrafia aşezărilor de pe Măgura Fetelor. Astfel aceasta conţine următoarele nivele: loess sau nivelul fără urme arheologice, un nivel paleolitic urmat de un hiatus ce este suprapus la rândul lui de stratul Vădastra I, suprapus deasemeni de stratul Vădastra II şi de nivelul Sălcuţa cu materiale Coţofeni, Glina III, hallstattiene, medievale şi moderne[44]. Aceasta este o confirmare şi îmbunătăţire în mod considerabil, ce a dus la completarea şi clarificarea stratigrafiei din aşezarea de pe Măgura Fetelor. Ea îl determină pe Corneliu N. Mateescu ­ verificând în acelaşi timp săpăturile anterioare prin cele realizate de el ­ să considere că realitatea stratigrafică, anterioară realizată de Dumitru Berciu este reală şi aproape corectă. De aceea el nu v-a aduce îmbunătăţiri substanţiale stratigrafiei realizate de Berciu. Ca urmare a unor observaţii mai amănunţite, consideră că poate enunţa unele ipoteze cu privire la geneza culturii Vădastra[45]. Astfel este afirmată originea culturii Vădastra din fondul mai vechi Starčevo –Criş[46].

Dar aşa cum am menţionat anterior principala contribuţie a lui Corneliu N. Mateescu, a fost reprezentată de analizele interdisciplinare efectuate asupra materialelor osteologice provenite din săpăturile de la Vădastra. Aceste analize au demonstrat de exemplu cîn stratul paleolitic din aşezarea de la Măgura Fetelor sunt resturi osteologice de cerb ( Cervus sp. ), lup ( Canis lupus ) , sau scoici precum Unio crassus batavus iar gasteropodele sunt de silvo-stepă şi stepă : Cepaea Vindobonensis Pfeiff, Zebrina detriva Müll, Jaminia tridens Müll, Helicella striata Müll. Astfel există şanse pentru determinarea climei şi tipului de vegetaţie, din aceea perioadă. În perioada neoliticului este documentată o schimbare a climei făţă de cea din perioada anterioară reflectată în stratul intermediar – climă mai uscată şi cu vânturi destul de puternice.Acestea ilustrează un climat mai umed şi cu o vegetaţie bogată urmată de o perioadă mai secetoasă[47]. Toate acestea se referă la nivelul Vădastra I.

În nivelul următor – Vădastra II – arătă existenţa unui climat umed, cu vegetaţie bogată, iar zona aflată în discuţie – din împrejurimile aşezării de pe Măgura Fetelor - era împădurită[48]. De-a semeni, Corneliu N. Mateescu, în stratul Vădastra I din aşezarea eponimă, menţionează descoperirea unor oase de bovine de talie mică şi mare, precum şi oase de ovi-caprine, suine şi de câine de talie mare[49]. În ceea ce priveşte suinele, printre oasele indivizilor din această specie este prezentată şi informaţia că un fragment osos provenea de la un individ enorm[50]. În următorul nivel - Vădastra II – sunt menţionate dscoperiri de oase aparţinând unor bovine- dintre acestea se detaşează oasele unui individ de talie enormă, întrebuinţat pentru tracţiune[51]. De asemeni sunt atestate suine, ovi-caprine şi câinele[52]. Tot în acest nivel cultural au fost descoperite mai multe oase ce au fost atribuite unor cai – mai exact a fost descoperită o falangă, a treia de la un picior anterior al unui cal. Acesta era un animalul era mic şi îndesat, dar în acelaşi timp iute, folosit la călărie[53], dovedind pentru prima dată prezenţa calului domestic în neoliticul României[54]. Ulterior aceste descoperiri nu s-au dovedit a fi singulare, au apărut fragmente osoase şi oase de cal la : Bogata[55], Târpeşti[56], Traian-Dealul Fântânilor[57], Polianiţa[58], Căscioarele[59] , Rîmnicelu.[60] Printre speciile de peşti pescuite erau: crapul (Cyprinus carpio L) de 5-6 kg[61], somnul (Silurus glanis), ştiuca (Esox luciu), şalăul (Lucio peca sandral). Erau vânate cerbul, cărpioara, vulpea şi lupul[62]. S-au descoperit boabe carbonizate şi amprente ce indicau cultivarea unor specii de grâu, a orzului şi a meiului.

Un fragment de obsidian descoperit la Vădastra, este considerat de Corneliu N. Mateescu ca provenind din Munţii Apuseni[63]. Au apărut resturi din carapacea unor broaşte ţestoase de uscat, ce au fost considerate de acelaşi cercetător ca provenind din zona Mării Adriatice. Este posibil să fi fost folosită ca leac, au fost identificate ca aparţinând speciei Testudo hermanni cimel[64].

Corneliu N. Mateescu a fost cel care a iniţiat şi cercetările în aşezarea de la Cruşovu - ce vor adăuga un nou punct descoperirilor aparţinând culturii Vădastra, reuşind să precizeze şi aici situaţia stratigrafică[65]. Unele incertitudini, cu privire la această realitate, există şi astăzi. Ele sunt bazate în special pe suprafaţa redusă cercetată.

Într-un articol – Contribution to the study of neolithic dwellings in Romania : a dwelling of the second phase of the Vădastra culture ( middle neolithic ) - Corneliu N. Mateescu a încercat să arate tipurile de locuinţe folosite de locuitori comunităţilor Vădastra. În respectivul articol el insistă pe descoperirile de locuinţe de suprafaţă din aşezările Vădastra punctul Măgura Fetelor şi Cruşovu. În cazul aşezării de la Cruşovu au fost surprinse, în cadrul săpăturilor efectuate în anul 1954[66], resturi din pereţii unei locuinţe de suprafaţă. Aceştia prezentau urme de incendiere. Întreruperea săpăturilor din această aşezare nu a lăsat posibilitatea cunoaşterii dimensiunilor locuinţei sau a modului de construcţie în care a fost realizată aceasta. Un alt exemplu de locuinţă de acest tip a fost descoperit la Măgura Fetelor şi a fost săpată în campaniile din anii 1966, mai apoi între anii 1968-1969 şi 1971-1974[67]. Locuinţa este compusă din două încăperi şi o verandă. Intrarea se făcea direct prin verandă, care se afla în partea de sud-vest a locuinţei. Pereţii celor două încăperi erau construiţi pe un schelet de lemn aşezate în sistemul în furci şi împletituri de nuiele peste care a fost aplicat un strat de lut amestecat cu pleavă [68].Pereţii verandei erau ceva mai scunzi, şi construiţi în mod asemănător. Podeaua locuinţei, a fost construită din trunchiuri de copac, întregi sau despicaţi peste care a fost aplicat un strat de lut amestecat cu pleavă. Deasupra acestuia a fost aplicat un strat subţire de lut reprezentând făţuiala. Acoperişul locuinţei, construit “în două ape”, avea o structură din lemn acoperită cu paie sau stuf şi era susţinut de un stâlp gros amplasat în mijlocul acesteia[69]. Existenţa srâlpului este dovedită de gropa surprinsă în centrul camerei mari,în timpul cercetărilor la locuinţă. În această cameră a fost descoperită şi o vatră de foc folosită pentru gătit sau încălzire. Această locuinţă aparţine conform autorului descoperirilor fazei Vădastra II . Atribuirea locuinţei acestei faze a fost posibilă prin poziţia stratigrafică a acesteia şi prin prezenţa unor fragmente ceramice atribuite acestei faze descoperite în interiorul verandei şi camerei mari.

Tot arheologul Corneliu N. Mateescu afirmă existenţa unui sistem de fortificaţii, în cadrul aşezărilor aparţinând comunităţilor culturii Vădastra. Sistemul de fortificare a fost documentat într-o singură aşezare la Vădastra - Măgura Fetelor. Acest sistem „de fortificaţie” era format din şanţ şi val. Valul de pământ, a fost amplasat pe marginea şanţului din exteriorul aşezării şi nu pe cea din interior.Acesta este o situaţie inedită pentru perioada neolitică. Dacă şanţul pare a fi funcţionat în prima fază a culturii ulterior el este dezafectat. Este umplut cu pământ iar peste el se construieşte atunci când se dezvoltă aşezarea şi aceasta se extinde. De altfel şanţul şi valul de pământ pentru protejarea aşezării, au fost surprinse pe suprafeţe destul de modeste în timpul cercetărilor arheologice.

Într-un alt articol scris de acelaşi arheolog „Remarks on cattle breeding and agriculture in the middle and late neolitic on the Lower Danube”, autorul încearcă să detalieze creşterea bovinelor, ovi-caprinelor, suinelor şi câinilor în aşezările de la Vădastra. În respectivul articol este arătat nu numai motivul creşterii acestora. În acelaşi timp este subliniată în aceeaşi lucrare ştiinţifică importanţa creşterii bovinelor[70]. Cu toate că articolul se referă în special la creşterea animalelor în această perioadă se subliniază şi importanţa cultivării plantelor. Autorul încearcă să determine în acelaşi timp mediul înconjurător în care trăiau comunităţile aparţinând culturii Vădastra.

Un alt articol – Reprezentation of pregnancy on certain neolitic clay figurines on lower and middle Danube - subliniază limitele informaţionale oferite de figurinele neolitice[71]. În acelaşi timp este subliniat şi faptul că reprezentările feminine însîrcinate ar reprezenta aşa numitul canon de bază, predominant în reprezentarea figurinelor[72].Într-un alt articol publicat post-mortem The use of ochre for pottery decoration in the middle neolithic at Vădastra, se încearcă elucidarea problemei ocrului roşu ale carui urme apar pe decorul ceramicii Vădastra. S-a încecat descoperirea surselor de unde putea proveni acesta[73]. Nu numai provenienţa ocrului a fost cercetată dar şi modul de aplicare al acestuia, înainte sau după ardere[74] vasului. Pentru aplicare se pare că se foloseau unelte de forma decorului- ştampile[75], sau chiar pensule, uneori observându-se pe pereţii vaselor urmele pensulei[76]. O altă metodă este cea ce presupunea punerea unor bulgări umezi de ocru pe pereţii vaselor[77] şi presarea lor pentru transferul unei părţi din bulgăre pe pereţii vasului. De cele mai multe ori ocrul a fost pictat folosindu-se o bază vâscoasă aplicată pe vas. În alte cazuri suprafeţele au fost acoperite cu mai multe straturi de ocru până la obţinerea de nuanţe diferite.Ulterior au fost dezlipite de pe pereţii vaselor fâşii succesive. Aceasta demonstrează existenţa şi a unei etape intermediare de uscare a ocrului folosit înainte de aplicarea unui nou strat.

O altă descoperire foarte importantă pentru eneoliticul timpuriu din zona Olteniei, este descoperirea în staţiunea de la Văsastra- „Măgura Fetelor”, în stratul aparţinând nivelului cultural Vădastra II a unei bucăţi de cupru[78]. Această descoperire din punctul „Măgura Fetelor” confirmă afirmaţia lui Vasile Christescu despre descoperirea unor obiecte metalice – mai exact din cupru – în timpul efectuării săpăturilor sale. Este adevărat că asupra atribuirii obiectelor de cupru descoperite de către Vasile Christescu atât pe „Măgura Fetelor” cât şi pe „Măgura Cetate” există încă suspiciuni în atribuirea acestora culturii Vădastra. Descoperirea unui obiect metalic( bucţică de cupru) în nivelul Vădastra II poate schimba percepţia despre descoperirile de obiecte metalice publicate de Vasile Christescu. Această descoperire de la Vădastra ar trebui să demonstreze o utilizare a acestui material încă din eneoliticul timpuriu de către comunităţile vădastrene.

La începutul anilor ̉60 al secolului XX un alt arheolog, Mihail Butoiu preocupat şi el de istoria zonei dintre Olt şi Jiu, a încercat să lămurească anumite pobleme legate de cultura Vădastra. În acest scop v-a realiza periegheze în jurul oraşului Slatina. În timpul acestor periegheze v-a semnala noi aşezări aparţinând culturii Vădastra[79]. Unele dintre cercetările de teren au fost realizate împreună cu Eugen Comşa şi Dumitru Berciu sau la îndemnul lui Dumitru Berciu. Aşezările semnalate de el în timpul acestor cercetări vor fi distruse în timpul extinderii oraşului Slatina asemeni aşezări de la Crişan II unde au fost construite începând cu 1971 blocuri, aşezarea fiind excavată, dar prin activitatea descoperitorului ei o parte din material a fost salvată. Astfel în primul dintre articole şi anume Cercetări de suprafaţă în oraşul Slatina şi în împrejurimi cei doi autori -Dumitru Berciu şi Mihail Butoiu- au menţionat punctele Slatina Crişan II şi Strehareţ. Prin semnalarea celor două aşezări a fost extinsă limita nordică a arealului culturii Vădastra. Deşi au fost semnalate aşezările, nu au fost efectuate şi cercetări arheologice pentru lămurirea stratigrafiei acestora Şi cel de-al doilea articol „Descoperiri arheologice în oraşul Slatina”, oferă noi informaţii privind aşezările din zona acestui oraş. În articol sunt publicate şi câteva materiale descoperite în timpul acestor periegheze printre care şi un fragment ceramic pe care este reprezentată o siluetă feminină. De altfel această semnalare a unor aşezări aparţinând culturii Vădastra la Slatina este de altfel şi prima atestare a acestei culturi la est de Olt[80]. Ulterior Mihail Butoiu v-a extinde aria cercetărilor sale şi v-a acoperi zona de la nord de oraşul Caracal a judeţului Olt[81]. Acum câţiva ani Mihail Butoiu a publicat rezultatele cercetărilor sale perieghetice şi cercetărilor de salvare sau sistematice în cadrul unei lucrări: „Descoperiri arheologice din judeţul Olt” apărută la Slatina în anul 1999. În această lucrare sunt amintite mai multe puncte – aşezări în care au fost semnalate descoperiri aparţinând culturii Vădastra printre care se numără : Cireaşov[82], Corneş[83] , Criva de Sus[84], Ipoteşti[85],Recea[86], Sineşti[87], sau Slatina[88].

În acelaşi timp cu cercetările din oraşul Slatina şi împrejurimile acestuia cercetătorul Eugen Comşa v-a efectua şi alte cercetări de suprafaţă şi sondaje de cercetare în împrejurimile şi în satul Ipoteşti[89].Această localitate se aflată la sud de Slatina pe malul drept al Oltului. Astfel a fost îmbogăţit repertoriul culturii Vădastra cu patru noi aşezări descoperite pe teritoriul acestei localităţi. O altă localitate în care au fost descoperite artefacte atribuite culturii Vădastra este Cireaşovu în punctul Grecoaica[90]. Aceste descoperiri vor oferi o imagine nouă cu privire la aria de răspândire, dar şi asupra periodizării interne şi a contactelor culturale, în special, contactul culturii Vădastra cu o altă importantă cultură aparţinând neoliticului mijlociu balcano-carpatic: cultura Boian[91].

Eugen Comşa după ce a cercetat siturile de la Slatina şi Ipoteşti a încercat realizarea sincronismelor dintre culturile Boian şi Vădastra[92]. Acelaşi cercetător a încercat şi acreditarea ideei că de fapt cele două culturi sunt de fapt două aspecte teritoriale, cu puţine diferenţe între ele aparţinând unei singure culturi[93] .

Un cercetător care a depus însemnate eforturi pentru lămurirea diverselor probleme ale culturii Vădastra este Marin Nica. Prin cercetările sale şi mai ales prin descoperirile excepţionale efectuate a reuşit să schimbe anumite date privnd cultura Vădastra. Descoperirile au fost făcute în principal în aşezările de la Hotărani şi Fărcaşele[94]. Pe baza acestor descoperiri Marin Nica a încercat să clarifice problemele culturii Vădastra precum periodizarea, originea, evoluţia, încadrarea cronologică sau aria de răspândire teritorială[95]. Cercetările sale au fost întreprinse şi în alte situri precum: Piatra-Sat[96], Drăgăneşti-Olt[97], Dudoviceşti[98] sau Vlădila[99]. Prin dobândirea unor date suplimentare celor obţinute de la Hotărani şi Fărcaşele, a crescut acurateţea datelor folosite în analiză. Aceasta a dus la lămurirea cu o mai mare exactitate a problemelor acestei pe Importante pentru clarificarea acestor probleme ale culturii Vădastra sunt şi descoperirile care le ridică existența unei culturi, precum periodizarea internă a culturii, originea şi relaţiile cu culturile contemporane vecine[100].

realizate în ultimi ani şi la sud de Dunăre, în Bulgaria[101] . Descoperirile realizate în această ţară au permis creionarea unui perisaj complex ce priveşte cultura Vădastra pe ambele maluri ale fluviului.

În perioada 1997-2005 s-a desfăşurat un program de cercetare româno-englez pe valea râului Teleorman. Acest program are drept obiectiv principal cercetarea locuirii neo-eneolitice de pe valea râului Teleorman, dar şi a afluenţilor acestui râu precum: valea Clăniţei - un pârâu afluent al Teleormanului. Această zonă are un remarcabil potenţial arheologic preistoric[102]. Ca obiectiv secundar este cercetarea şi reconstituirea paleomediului şi a interacţinii dintre acestea şi activitatea umană. Pe tellul de la Măgura a fost identificată şi o locuire Vădastra – existenţa unei locuinţe care taie nivelul Dudeşti, precum şi descoperirea unor fragmente ceramice, a unor unelte şi a unei figurine, toate acestea sincronizate cu faza cea mai timpurie a culturii Vădastra[103]. Independent de acest proiect arheologul Pavel Mirea a cercetat în timpul unor periegheze zona din estul judeţului Teleorman unde au fost descoperite aşezări aparţinând culturii Vădastra la: Beciu-Lunca Scărişoreanu[104]şi Măgura - Buduiasca[105].

In perioada anilor 1999-2000 la Vădastra s-a desfăşurat un proiect ce poate fi definit, ca un proiect de cercetare experimentală. Acest proiect îşi propunea recrearea condiţiilor de producere a obiectelor neolitice şi producerea lor efectivă, în special, a obiectelor ceramice asemănătoare celor din epoca neolitică şi eneolitică, dar în mod deosebit, cele aparţinând culturii Vădastra. În cadrul proiectului s-a încercat identificarea unor surse de lut al căror material rezultat în urma arderii să fie apropiat de textura fragmentelor ceramice analizate ce aparţineau culturii Vădastra, analiza fluxurilor tehnologice de fabricare o obiectelor, analiza metodelor de trasare şi decorare a pieselor ceramice, şi analiza decoraţiei formelor ceramice prin spargerea intenţionată a acestora



[1] De altfel Cezar Bolliac nu considera importantă adâncimea la care se făcea o descoperire ci considera important stratul de cultură de aceea scria : Chiar dacă s-ar şti la ce adâncimi , ce ar proba aceste ? Adâncimea nu constă nimic , dacă natura stratului în care s-au găsit nu este cunoscută ” în Cezar Bolliac ,Domnilor membri ai Comitatului Arheologic din Bucureşti în Trompeta Carpaţilor , X , 1872 ,1010, în Opere , vol . II , 1965 , p . 378 toate acestea ca răspuns la observaţiile lui Odobescu privind lipsa de sistem şi faptul că nu precizează adâncimea la care găsea piesele .

[2] Idem , Arheologia .Ceramică, în Trompeta Carpaţilor , X , 1872 , 965 , p. 2 în Opere , vol . II , 1965 , p . 341 , unde după ce sapă mai mult de 1,5 m. adâncime afirmă : că a trecut printr-o stradă de pietriş , apoi printr-una de lut galben , sub care [ se afla ] şi ceva cenuşă şi cărbune sdrumicate pe ici pe colea ”.

[3] Idem , Excursiune arheologică din anul 1869 în Opere , vol . II , 1965 , p . 239- 241 unde după ce ajunge la adâncimea de peste 2 m . prezintă o nouă sucesiune a straturilor : „ Întâi este un pământ vegetal adus , apoi pământul vegetal ţelină , apoi un strat de 15 – 20 cm. pietriş – diluviu , apoi pământul galben ”.

[4] Ibidem p. 241 unde scrie că au fost descoperite în timpul săpăturilor : „ 5-6 vase întregi , silexuri , obiecte din os , două topoare din granit

[5] Cezar Bolliac publică Uzul fumatului în timpii preistorici la care Odobescu îi reproşează lipsa spiritului critic în legătură cu abordarea „ cestiunii fumatului la daci ”

[6] Idem , Arheologia ... în Trompeta Carpaţilor , XI , 1873 , 1059 , p. 2 în Opere , vol . II , 1965 , p . 354

[7] Ibidem p.356

[8] Ibidem p. 356

[9] Ibidem p. 357

[10] Ibidem p. 361

[11] Ibidem p. 361

[12] Ibidem p. 362

[13] Ibidem p 362-363

[14] Ibidem p. 363

[15] Ibidem p. 368

[16] Ibidem p. 368

[17] Ibdem p. 368

18 C. N. Mateescu, Centenarul săpăturilor de la Vădastra, SCIV, 22, p.643

19 Ibidem, p. 644

20 V. Christescu , Les stations prehitoriques de Vădastra , DACIA, 3-4 , 1927-1932 , p.173-194

[21]V. Christescu , Les stations …, Dacia , 3-4 , 1927-1932 , p.169

[22] Ibidem p. 203 unde afirmă : „ După felul în care pământul şi materialele se prezintă în timpul săpăturilor , după felul cum aproape că toate vasele şi ceştile sunt umplute cu cenuşă , astfel că am descoperit oase calcinate , noi am concluzionat că Măgura Fetelor este o necropolă de incineraţie

[23] Ibidem p. 224 unde scrie :„ Staţiunea preistorică Măgura Cetate este una din staţiunile comune în câmpia Dunării. Din punct de vedere topografic , staţiunea noastră diferă de tipul de staţiune cunoscută în prezent în regiune . Ea seamănă întro oarecare măsură cu staţiunea Gumelniţa , care în ciuda marii sale întinderi , are o formă plată . ”

[24] Ibidem p. 203; 223-224

[25] Ibidem, p. 203

[26] Ibidem, p. 203

[27] Ibidem, p. 203

[28] Ibidem, p. 223

[29] Ibidem, p. 223

[30] I. Nestor , «Der stand der vorgeschichts for schung in Rumanien » BerRGK, 22, 1933, p.50­57, pl.V, 1, 2 7.

[31] Ibidem p.57

[32] D. Berciu, O colecţie de antichităţi din judeţul Romanaţi­Gheorghe Georgescu –Corabia BCMI, 27, 1934, fascicolul 80, p. 70-80; idem, Arheologia preistorică a Olteniei, extras din Arhivele Olteniei, nr . 101 -103 ian.-iun., Craiova 1939, p. 34-46

33 . idem Arheologia... A.O. ,18,101-103 ,p.35

34. idem O colecţie …., BCMI , 27, 1934 , p.76

35 . ibidem p.76 , idem Arheologia ...A.O. 18,101-103 , p. 46

36 . ibidem p.76

37 . ibibem p.77

38 . idem Arheologia ...A.O. 18,101-103 , p. 46

39 . ibidem p. 41, unde sunt menţionate localităţile : Vădastra ( Măgura Fetelor ) , Orlea ,Hotărani , Reşca , Frăsinetul de Pădure , Corabia , Celei în judeţul Romanaţi ( azi în judeţul Olt ) şi Şimnic comuna Dadoviceşti în judeţul Dolj

[40] . Corneliu N. Mateescu, Săpături arheologice la Vădastra, 1970, M.C.A., 10, 1973, p. 19- 23

[41] .idem Săpături arheologice.... M.C.A., 5 ,1959, p.61-73, idem, Centenarul…., SCIV, 22, 4, 1971, p. 643-650,

[42] Vladimir Dumitrescu , Oameni şi cioburi , CCDJ, 11, p.183-184 unde se afirmă : “ Recunosc totuşi că el a fost iniţiatorul colaborării arheologilor cu colegii de alte specialitţi, pentru identificarea diferitelor oase de animale şi moluşte descoperite în complexele arheologice, colaborare de care astăzi nici un arheolog nu ar trebui să se lipsească.”

43 Idem, Săpături arheologice la Vădastra, M.C.A., 8,1962, p. 187­190

[44] Idem , Săpături arheologice la Vădastra, M.C.A., 5,1956, p. 62­63 , unde scrie : „... desupra pământului viu se află stratul paleolitic, despărţot printr-un strat intermediar de stratul neolitic Vădastra I , suprapus de stratul Vădastra II stratul Sălcuţa . În acest strat sînt infiltraţii ce aparţin altor culturi mai noi ( Coţofeni , Glina III, Hallstatt) , toate la un loc cu elemente medievale şi moderne. ”vezi şi idem Săpături arheologice la Vădastra , MCA , 7, 1960 , p.61 „ În stratul Sălcuţa s-au găsit cîteva fragmente ceramice tîrzii , caracteristice culturii Coţofeni, cu decor din benzi cu liniuţe oblice-paralele şi motive penate, iar în solul arat , două fragmente ceramice de la sfîrşitul secolului al XIV –lea .”

45 Idem, Săpături ..., M.C.A., 8,1962, p.191: „ Fragmentele ceramice ornamentate cu motive caracteristice culturii Criş- Starčevo contribuie la lămurirea originii culturii Vădastra

[46] idem Săpături arheologice la Vădastra, MCA , 5,1959 , p. 72 Rădăcinile culturii Vădastra , dezvoltată ca şi cultura Vinča pe baze mai vechi Criş- Starčevo , încep a fi cunoscute prin săpăturile de la Vădastra unde s-au descoperit elemente de tip Criş şi Boian

[47] Ibidem p. 66 „ În acest strat , gros de 0,40-0,25m., se deosebesc două părţi : una inferioară mai compactă , cu slabă nuanţă înspre ruginiu şi alta superioară mai afînată . Prof. Protopopescu-Pache explică această deosebire printr-o diferenţiere de climat. După depunerea stratului intermediar a urmat un timp mai umed cu vegetaţie mai bogată , poate chiar lemnoasă , în care s-a putut forma un sol mai compact cu început de manifestare a unui strat brun, colorat slab prin hidroxiz de fier . Cîteva exemplare de Euomphalia strigella Drap., cu dimensiuni mai mari decît cele actuale , arată şi ele o ma mare umiditate . După acest timp umed a urmat un timp mai secetos , printr-o nuanţare a climatului spre caracterul stepic , timp în care s-a depus partea superioară mai afînată a stratului

[48] Idem Săpături arheologice la Vădastra ( 1960-1966) , MCA , 9,1970 , p. 70: „ Stratul Vădastra II e format tot din depuneri de loess şi ajunge pe Măgură pînă la o grosime de 0,80m. Culoarea sa e din ce în ce mai închisă , datorită îmbogăţirii în himus. Humusul colorînd loessul în nuanţe închise , nu se mai poate observa variaţia de culoare a acestuia sub acţiunea variaţiei umidităţii . Pe dealul Cişmelei culoarea pămîntului ce aparţine orizontului cu humus al solului vegetal actual e închisă şi structura solului net glomerulară , spre deosebire de stratul Vădastra I , la care structura glomerulară e incipientă . Pămîntul e foarte afînat prin acţiunea rîmelor şi rozătoarelor de stepă şi conţine concreţiuni numeroase . Stratul Vădastra II se află ls adîncime de circa 1,70m. în centrul Măgurii şi la adîncimi din ce în ce mai mici spre limitele aşezării . Gasteropodele ( Helix pomatia L. , Caracolina corcyrensis, Pomatias elegans ) indică o climă umedă cu multă vegetaţie de silvostepă cu păduri mari, atestată prin analize polinice şi prin fragmentele de cărbuni găsiţi în aşezare ( Quercus , Ulmus , Fraxinus , Salix . Prunus avium , Tilia tomentosa ).

[49] Idem, Săpături ..., M.C.A., 5,1956, p. 68 : „ Mai multe oase sînt de la cîini de talie mare

[50] Ibidem, p. 68: „ Un metatars de porc aparţine – după precizarea profesorului Gheţie – unui individ enorm , foarte înalt în picioare ” vezi şi afirmaţia Idem, Săpături ..., M.C.A., 6, 1957, p.113 : „ ... cele de porc , unor indivizi cu rîtul lung.

51 Idem, Săpături ..., M.C.A., 7,1960 , p.59 : „ Între oasele cercetate de prof. V. Gheţie , un humerus de la un bovin de talie mare , castrat , arată – după asperităţile pe care le prezintă ca un efect de mecano-structură – că animalul a fost întrebuinţat la tracţiune . ” Idem, Săpături ..., M.C.A., 6, 1957 , p.112 : „ Oasele de bovine aparţin unor animale atît de talie mare cît şi de talie mică ; ....” vezi Idem, Săpături ..., M.C.A., 8,1962, p.191: „ Cîteva oase de bovine din stratul Vădastra II sînt , după concluziile prof. Gheţie , de la animale care n-au fost în stabulaţie – probabil , întrecuinţate la tracţiune .

52 Ibidem, p.113 : „ În ordine descrescîndă urmează oasele de oaie , capră şi cîine.

53 Idem, Săpături ..., M.C.A., 5, 1956, p.70 : „ Şi ca o noutate , semnalăm pentru prima dată în mediul neolitic de la noi dovada existenţei calului : falanga a treia de la piciorul anterior . După prof. Gheţie , aceasta aparţinea unui cal mic şi îndesat , dar nu iute , folosit la călărie .

54 Ibidem, p.70

55 Vl. Dumiotrescu, Al. Bolomey, Fl.Mogoşanu, Equisse d'une prehistoire de la Roumanie, p.154

56 Ibidem p.154

57 Ibidem p.154

58 Ibidem p.154

59 Ibidem p.154

60 Ibidem p.154

61 Corneliu N. Mateescu , Săpături..., M.C.A., 8,1962 , p. 190

62 Idem, Săpături ..., M.C.A., 5, 1956 , p. 70

[63] Idem, Săpături..., M.C.A., 6,1957 , p. 112 : „ O mică lamă de obsidiană neagră brună-cenuşie foarte transparentă provine , probabil,din Munţii Apuseni.

64 Idem, Săpături..., M.C.A., 5, 1956, p.68 : „ Resturi de broască ţestoasă de uscat ( probabil Testudo Hermanni Cimel ) pot fi de la broaşte folosite şi ca leac împotriva unor boli .

65 Idem, Săpături arheologice la Cruşovu, M.C.A., 3, 1957, p. 103­113

66 ibidem p.107

67 Idem, Contribution to the study of neolithic dwellings in Romania : a dwelling of the second phase of the Vădastra culture ( middle neolithic ), Dacia N.S., 22, 1978, p. 66

68 ibidem p. 67-68

69 ibidem p.70

[70] Idem , Remarks on cattle breeding and agriculture in the middle and late neolitic on the Lower Danube , Dacia N.S. , 19, 1975 , p.13 unde afirmă : „ Animalele domestice crescute pentru carne , lapte , piele, cu excepţia porcilor , din oasele lor ereau produse diferite instrumente şi unelte , bovinele aveau o importanţă specială , ele erau folosite înainte de toate ca animale de muncă. Oile şi caprele ereau mai mult crescute pentru lâna şi piele iar porci pentru grăsime ( untură ) , câini să păzească casa şi turmelor . În timpul neoliticului mijlociu şi târziu vânătoarea şi pescuitul şi-au pierdut mult din importanţă.

[71] Corneliu N. Mateescu, Ioan Voinescu Reprezentation of pregnancy on certain neolitic clay figurines on lower and middle Danube, Dacia N. S. , 26, 1-2, 1982 , p. 47, unde scrie : „ Pe lângă descoperirile arheologice , figurinele neolitice pot da informaţii arheologice , mai mult indirecte şi limitate , despre viaţa spirituală a populaţiilor care le-au creat . ”

[72] Ibidem p. 58 unde afirmă : „ Canonul de bază al reprezentărilor umane în fiecare civilizaţie şi fază rămâne predominant , chiar şi atunci când apare o nuanţă realistă , determinat de necesitatea reprezentării sarcinii. ”

[73] Gheorghe Gâţă , Corneliu Mateescu , The use of ochre for pottery decoration in the middle neolithic at Vădastra, Dacia N.S. , 43-45 , 1999-2001 , p.183-195 ,

[74] Ibidem p. 193 : unde afirmă „ Pentru majoritatea fragmentelor ceramice Vădastra I şi Vădastra II din aşezarea eponimă , ocrul era aplicat după ardere pe suprafaţa lustruită în prealabil , după cum s-a putut observa în locurile unde ocrul s-a dezlipit şi a rămas doar porţiunea lustruită .

[75] Ibidem, p.193 : unde afirmă „ Pasta de ocru era luată pe o unealtă poroasă şi tare cu forma adecvată şi imprimată pe suprafaţa vasului . Pictarea repetată cu pastă de ocru şi aplicarea ei cu o unealtă pentru realizarea unui strat maii gros , mai compact şi mai adeziv . ”, afirmaţie întărită de o alta Corneliu N. Mateescu Săpături..., M.C.A., 6,1957 , p. 112 , unde se afirmă : „ Unele dăltiţe şi sule din os au putut servi şi la ornamentarea ceramicii , ... ”

[76] Ibidem, p.193 : unde afirmă „ Ocrul ornamental , întrun strat subţire cu o culoare şi o grosime uniformă , era imprimat pe vas cu un fel de pensulă folosind o bază mai fluidă . Câteodată se pot vedea urmele pensulei .

[77] Ibidem, p. 192 : unde afirmă „ Ocrul ornamental era aplicat pe ceramica neolitică prin mai multe metode : punerea unor bulgări umezi pe pereţii vaselor , acoperirea cu o pastă vâscoasă a suprafeţei şi decorarea acesteia cu o unealtă dură şi poroasă în forma adecvată , aplicarea unei picturi cu baza ma fluidă pe pereţii vaselor şi turnarea unei bazepe porţiunea de decorat .

[78] Idem Săpături..., M.C.A., 5,1956 , p. 70 , unde se afirmă : „ O bucăţică de cupru e un indiciu că la Vădastra începe să fie cunoscut metalul .

[79] D. Berciu, M. Butoiu, Cercetări de suprafaţă în oraşul Slatina şi în împrejurimi M.C.A. ,7 , 1961, p. 139-142; M. Butoiu, Descoperiri arheologice în oraşul Slatina, RM, 1973, 2, p. 137-139 .

[80] M. Butoiu, Descoperiri......, RM, 1973, 2, p. 137-139 .

81. Mihail Butoi , Descoperiri arheologice din judeţul Olt , Inspectoratul prntru Cultură Olt , Slatina -1999, p.42 şi o hartă

82 ibidem p.28

83 ibidem p.14

84 ibidem p. 21

85 ibidem p.18

86 ibidem p. 32

87 ibidem p. 22

88 ibidem p. 27

89 Eugen Comşa , Săpăturile de la Ipoteşti , M.C.A., 8 , 1962 , p. 213 -219 ; idem, Câteva descoperiri din sud-vestul raionului Slatina, Comunicări, 3, 1968, p.1-18, idem, Rezultatele săpăturilor arheologice din aşezările neolitice de la Ipoteşti judeţul Olt, M.C.A., 10, 1975, p. 33-37

90 Mihail Butoi, op.cit. p. 28 , astăzi satul face parte din municipiul Slatina devenind cartier al acestuia.

91 E. Comşa, Istoria comunităţilor culturii Boian, Bucureşti, 1972 p.239-242

92 Ibidem p. 239-242

93 Idem , Raporturile dintre cultura Boian şi cultura Vădastra C.A. XI /1998-2000 partea I , p. 299-303

94 Marin Nica, Asupra originii şi dezvoltării culturii Vădastra de la Fărcaşele, Historica, 1, 1970, p. 31-51 , idem , Evoluţia culturii Vădastra pe baza decoperirilor de la Hotărani-Fărcaşele, judeţul Olt, Historica, 2, 1971, p. 5-34

95 Ibidem p.31-34

96 Marin Nica, Ion Ciucă, Aşezările neolitice de la Piatra Sat, A.O. S.N., 6, 1984, p. 17-41. Marin Nica, Unitate şi diversitate în culturile neolitice de la Dunărea de Jos, Pontica, 30/1997 , p.105-116,

97 Marin Nica, Traian Zorzoliu, Câteva date despre aşezarea neolitică de tip Dudeşti de la Drăgăneşti-Olt A.O, S.N., 7, 1992. p. 5-18

98 Marin Nica, Ion Ciucă, Aşezările neolitice de la Piatra Sat (jud. Olt), A.O. S.N., 6, 1984, p. 41, vezi şi nota 16

99 Marin Nica , Grădinile , o aşezare a neoliticului timpuriu în sud-estul Olteniei în Arhivele Olteniei , Serie Nouă 1/ 1981 p. 27 ; vezi nota 1, Marin Nica Neoliticul timpuriu şi mijlociu în zona răsăriteană a Olteniei , teză de doctorat , Craiova 1984. p.153.

100 Marin Nica, Unitate şi diversitate în culturile neolitice de la Dunărea de Jos, Pontica, 30, p.105-116: „ Începând cu fazele Dudeşti III ( Fundeni ) şi IV ( Cernica) Când se constată primele influenţe ale culturii ceramicii liniare , se poate vorbi de aceeaşi unitate culturală de tip Proto-Vădastra, Vădastra I.

[101] Venţislav Ghergov , Câteva date despre aşezările neoliticului târziu din împrejurimile oraşului Plevna–Bulgaria, Oltenia,13, 2001,p.29-32, Evghenia Naidenova Câteva date despre aşezarea culturii Vădastra de la Ostrov, punctul „ Gârloto” jud.Vraţa( Bulgaria ), Oltenia,12, 2000,p28-31 Evghenia Naidenova, Venţislav Ghergov, Marin Nica Breniţa, o aşezare neolitică din bazinul râului Isker-Bulgaria, Oltenia,13, 2001,p.23-28, Evghenia Naidenova, Characteristics and analogies in Vădastra pottery found south of the Danube , CCDJ , 22 , 2005 , p.127- 140

[102] Radian Andreescu, Douglass Bailey, Steve Mills, Steven Trick, Pavel Mirea Locuirea neo-eneolitică din valea Teleormanului, zona Lăceni-Măgura( Southern Romanian Archeological Project) S.P. I, 2001, p.33-46

[103] Pavel Mirea, Consideraţii asupra locuirii Dudeşti din sud-vestul Munteniei, Studii de Preistorie II , p. 56-80

[104] Ibidem p.78

[105] Ibidem p.78 , idem , Consideraţii asupra locuirii Starčevo-Criş din sud-vestul Munteniei , CCDJ 22 / 2005 p.50.